2011 sau 2012?

Carl Johan Calleman
Seattle, May 15, 2009 

In urma cu aproximativ opt ani, am polemizat cu John Major Jenkins asupra semnificatiei datei de sfarsit a Calendarului Mayas, indreptandu-ne atentia in special asupra incheierii energiilor Numaratorii Lungi, fie in luna Octombrie, pe data de 28, in decursul anului 2011, fie in luna Decembrie, pe data de 21, in decursul anului 2012. 

Aceasta controversa reprezinta subiectul de maxim interes cu care se confrunta orice persoana ce manifesta interes pentru “fenomenul 2012”; insa, desi la vremea respectiva dezbaterea ar fi putut parea pur teoretica sau exagerat de subtila, acum constituie o problema cu consecinte practice si extrem de semnificative asupra modului in care ne raportam la viitor. In vreme ce multi ar dori sa ignore problema datei de sfarsit, sau sa adere la tendinta de maxima popularitate, aceasta atitudine nu poate fi adoptata fara prejudicierea propriei integritati intelectuale. 

Ulterior dezbaterii respective, Jenkins a aparut in cadrul unui documentar difuzat pe un Canal de Istorie, al unei Televiziuni care prezinta data de 21 Decembrie 2012 drept o fatidica “Zi a Judecatii de Apoi”, cand lumea se va sfarsi. Primesc un numar destul de mare de scrisori, uneori chiar de la tineri, in care este exprimata ingrijorarea cu privire la faptul ca lumea se va sfarsi la data respectiva, intrucat au vizionat documentarul postat pe YouTube.

In vreme ce mare parte dintre persoanele bine informate ar respinge probabil acest mod de a prezenta calendarul Mayas, este totusi important sa ne intrebam cine obtine beneficiile rezultate din aceasta viziune. Simt ca intr-adevar exista un numar de persoane, pe langa cei care participa la realizarea unor astfel de documentare, care profita in urma supozitiei incheierii calendarului Mayas, la data de 21 Decembrie 2012. Astfel, nu cred ca reprezinta exclusiv un accident faptul ca, in cadrul mass-media, nu este popularizata data de 28 Octombrie 2011. Pentru inceput, in conformitate cu informatiile mele, nicio persoana ce a aderat la data de sfarsit reprezentata de 28 Octombrie 2011, nu a prezentat aceasta data drept zi fatidica a Judecatii de Apoi si nu a asociat, in consecinta, calendarul Mayas, in mod nejustificat, cu teama. 

Culturi intelectuale

Ulterior dezbaterii mentionate mai sus, s-au conturat doua culturi intelectuale diferite, in jurul celor doua posibile date de sfarsit, una bazata pe credinta subiectiva (21 Decembrie 2012) si una bazata pe dovezi (28 Octombrie 2011). Aceste doua culturi difera aproape la fel de mult una de cealalta, pe cat oricare dintre ele difera de calendarul Gregorian.

Propunerea referitoare la data de 21 Decembrie 2012 se bazeaza pe supozitia nedovedita cu referire la importanta ciclului precesional pentru omenire si, in mod surprinzator, in conformitate cu informatiile mele, nici un sustinator al acestei date de sfarsit nu a depus efortul de a dovedi aceasta presupunere fundamentala. In contrast, data de 28 Octombrie 2011 se bazeaza pe dovezi stiintifice solide, cu referire la faptul ca cele Noua Lumi (Inferioare) si Treisprezece Ceruri, cunoscute din vechi surse Mayase, realizeaza cu adevarat o descriere a evolutiei cosmice,  sub toate aspectele ce o caracterizeaza. Mai mult, in vreme ce exista dovezi solide care justifica profetiile si prezicerile Mayase, bazate pe trecerile intre baktuni, katuni, tuni etc, niciun text Mayas vechi nu mentioneaza ciclul precesional de 26.000 de ani.

Intrucat cei care sustin data de 21 Decembrie 2012, ca data de sfarsit, nu identifica in cadrul calendarului Mayas puncte de trecere care sa paveze calea pentru data de sfarsit pe care o sustin, ipoteza lor nu este verificabila in urma previziunilor efectuate, acesta fiind semnul distinctiv al oricarei teorii stiintifice autentice. In consecinta, trebuie clasificata drept credinta, mai degraba decat stiinta. Bazata exclusiv pe o credinta, s-a conturat si dezvoltat ulterior o intreaga cultura in jurul datei de 21 Decembrie 2012, intrucat serveste ca ecran ideal de proiectie pentru fantezii, temeri si sperante; mai degraba decat ca o realitate ce poate fi dovedita si inteleasa din punct de vedere stiintific, pe baza structurilor din calendarul Mayas.

Data de sfarsit, fixata pe 28 Octombrie 2011, poate fi cu toate acestea inteleasa si explicata din punct de vedere rational. Ea poate fi de asemenea coroborata cu indeplinirea anumitor previziuni, cele de ultima ora apartinandu-mi mie insumi, conform carora va surveni o prabusire economica; iar atunci cand isi va face aparitia: Indiferent de formele pe care o asemenea prabusire (financiara) le poate imbraca, se pare ca oportunitatea optima de instalare a acesteia este situata in amurgul celei de a Cincea NOPTI, in Noiembrie 2007 (in termeni precisi a 19-a). In conformitate si in consens cu aceasta previziune, economistii au convenit asupra faptului ca ea s-a instalat incepand din Decembrie 2007. Aceasta previziune a fost intr-adevar formulata deja in prima mea carte redactata in limba engleza Solving the Greatest Mystery of Our Time: The Mayan Calendar(Dezlegarea celui mai Incitant Mister al Timpurilor Noastre: Calendarul Mayas) scrisa in decursul anului 1999 si publicata in 2001 (pagina 187). 

Previziunea constituie efectiv o paralela directa cu profetia celebra, realizata de Edgar Cayce, a momentului prabusirii bursei  din New York; in cazul respectiv pronuntata cu aproximativ zece ani inainte si, in consecinta, considerabil anterior oricarei posibile estimari a unui dezastru economic, realizata de un expert in probleme economice. Cu toate acestea, nu pretind sa detin abilitati psihice neobisnuite; In schimb, aceasta previziune atesta faptul ca, in ceea ce priveste data precisa de 28 Octombrie 2011, misterul calendarului Maias a fost dezlegat cu acuratete. 

Acuratetea acestor preziceri poate fi verificata de oricine manifesta interesul de a examina paginile justificative din cartile mele. In contrast, niciun sustinator al teoriei conform careia data de sfarsit a calendarului Mayas este 21 Decembrie 2012 nu a emis o previziune similara si nu-si prea poate aroga meritul de a fi emis cel putin o previziune corecta, pe baza calendarului Mayas. Aceasta realitate ar trebui sa ridice un mare semn de intrebare pentru orice cautator al unei cai autentice de intelegere a sensului si finalitatii evolutiei unei civilizatii, pe baza calendarului Mayas.

Natura timpului

 

Inainte de a aprofunda consecintele practice ale aderarii la o interpretare a calendarului Mayas, bazata pe dovezi sau bazata pe convingeri subiective, cred ca este necesar a initia si dezvolta o discutie asupra: naturii timpului si asupra caracterului aparte al calendarului Mayas. Cu alte cuvinte, este important sa stim daca exista o ratiune in virtutea careia sa abordam si sa fim preocupati de calendarul Mayas. Oare de ce, spre deosebire de toate celelalte calendare, cel Mayas are o data de sfarsit? 

Raspunsul la aceasta intrebare rezida in faptul ca acest calendar, cel Mayas, exprima un tip de timp cu totul diferit de celelalte calendare. Majoritatea calendarelor, cum ar fi cel Gregorian, Musulman, Buddhist sau Evreiesc, se bazeaza pe cicluri astronomice si reflecta timpul continuu. Ele descriu un timp mecanic masurabil, un aspect al timpului pe care Grecii l-ar numi Chronos si care, de altfel, este singurul recunoscut de catre lumea moderna.  Intrucat ciclurile astronomice, fie ca sunt cicluri ale Lunii, Pamantului, sau ciclul precesional, vor continua si in decursul urmatoarelor miliarde de ani, nu exista asadar vreun motiv in virtutea caruia calendarele pe aceasta baza ar trebui sa se sfarseasca.

Timpul exprimat de calendarul Mayas

 

Calendarul Mayas are cu toate acestea o data de sfarsit, ceea ce implica faptul ca trebuie sa se bazeze pe un alt tip de timp decat timpul mecanic, iar data sa de sfarsit trebuie sa fie pusa in discutie pe fundalul timpului bazat pe constiinta – pe care Grecii l-ar numi Kairos. Trebuie asadar sa ne intrebam care ar putea fi originea acestuia. Daca ne orientam inspre sursele de odinioara, pentru a regasi informatii cu privire la originea Numaratorii Mayase Lungi*, nu se afirma ca aceasta s-ar baza pe vreun ciclu astronomic.**

* John Mayor Jenkins sustine ca, alaturi de Mitul Creatiei, Numaratoarea Lunga a luat nastere la Izapa - sit ceremonial a carei civilizatie a inflorit intre cea olmeca si cea mayasa intre 450 iCh si 50 dCh.

** Nici un text Mayas stravechi nu vorbeste despre semnificatia datei de sfarsit a Numaratorii Lungi. Inceputul Numaratorii Lungi este cu toate acestea discutat in diferite locuri, iar o sursa demna de atentie este reprezentata de Freidel, Schele si Parker, Maya Cosmos (Cosmiviziunea Maya), paginile 59-122, The Hearth and the Tree (Caminul si Arborele). O sursa semnificativa pentru intelegerea modului in care viata politica a vechilor Mayasi era dominata de cicluri temporale non-astronomice este reprezentata de Prudence Rice, Maya Political Science (Stiinta Politica Mayasa). Cei care manifesta interes pentru faptul si modul in care profetiile acestora se bazau pe cicluri non-astronomice, pot studia profetiile conform katunilor din Cartile lui Chilam Balam.

In schimb, sursele Mayase, de exemplu Templul Inscriptiilor din Palenque* afirma in mod explicit ca Numaratoarea Lunga se bazeaza pe Arborele Lumii, care, in cadrul altor culturi, este de obicei mentionat ca Arborele Vietii. In conformitate cu informatiile pe care le voi prezenta detaliat in cartea pe care o voi publica in curand The Purposeful Universe (Universul creat cu Scop Precis), Timpul Mayas este de fapt cuantificat si descrie diferite transformari cuantice** ale Arborelui Cosmic al Vietii. Intotdeauna, pe fundalul unor asemenea transformari cuantice in timp, si nu in contextul ciclurilor astronomice in curgere continua, putem intelege atat momentele definitorii ale vietilor noastre, cat mai ales ale civilizatiilor umane. 

* Palenque - sit ce a fost odinioara oras-templu, un centru de ceremonii in cadrul societatii mayase. Dintre lacasurile construite, Palatul, Templul Soarelui, Templul Inscriptiilor, acesta din urma este cel mai remarcabil.

** Quantum Shift - transformare; Quantum Leap - salt

Timpul Mayas, Data de sfarsit si Arborele cosmic – Mit demonstrat stiintific 

Arborele Cosmic al Vietii situat in centrul universului nostru, dincolo de aceste transformari cuantice, a fost descoperit de stiinta moderna numai in 2003. Cu toate acestea, faptul ca este real si nu numai un simbol sau mit, impune o revolutionare a modului in care percepem si ne raportam la existenta ca intreg. El afecteaza nu numai stiinta, ci are implicatii asupra modului de intelegere a profetiilor, care adesea includ referinte la Arborele Vietii. Astfel, inclusiv Apocalipsa face trimitere la el si pare sa ne trimita pe noi insine la consienta din zorii timpului. 

Intrucat calendarul Mayas isi are obarsia in Arborele Vietii, nu numai fiecare zi, ci de asemenea fiecare katun, baktun, pictun etc. este asociat unui simbol, cum ar fi un semn al zilei si un numar, fiecare exprimand simbolic diferitele sale stari cuantice. Aceste stari creeaza apoi erele geologice si istorice ale evolutiei cosmice, la care civilizatia Mayasa face referire ca epoci. Numerosi oameni se asteapta la o un salt cuantic, atunci cand calendarul Mayas se va sfarsi – si pe buna dreptate – insa un ciclu astronomic continuu nu va da, prin definitie, niciodata, nastere unor unor salturi cuantice. 

Ratiunea in virtutea careia calendarul Mayas este in masura sa explice atat de multe salturi cuantice din marturiile fosile si atat de multe modificari de paradigma in cadrul istoriei omenirii (care este departe de a fi lenta si lineara) rezida in faptul ca, spre deosebire de alte calendare, acesta este cuantificat.